Vinetele – puţine calorii, numeroase beneficii

Denumire ştiinţifică : Solanum melongena var. esculentum.

Familia : Solanaceae

Deşi le recunoaştem uşor datorită cojii sau pieliţei de culoare violet închis, aceste legume se găsesc şi în varietăţi galbene, verzi sau chiar albe.

Dacă la preparare nu se adaugă o cantitate mare de grăsimi, vinetele au puţine calorii. În plus, ele sunt bogate în antioxidanţi.

Dacă sunteţi tentaţi să îndepărtaţi coaja vinetelor, trebuie să ştiţi că aceasta este comestibilă şi conţine o mare cantitate de antioxidanţi.

Cât reprezintă o porţie de vinete?
Cantitate/volum	Vânătă crudă, 69 g (200 ml)	Vânătă coaptă, 84 g (200 ml)
Calorii	17	29
Proteine	0,7 g	0,7 g
Glucide	4,0 g	7,3 g
Lipide	0,1 g	0,2 g
Fibre alimentare	2,4 g	2,1 g

Soursa : Fichier canadien sur les éléments nutritifs, 2005.

Antioxidanţii. Antioxidanţii sunt compuşi care protejează celulele corpului de deteriorarea produsă de radicalii liberi. Aceştia din urmă sunt molecule foarte reactive implicate în apariţia afecţiunilor cardiovasculare, a unor tipuri de cancer şi a altor afecţiuni legate de îmbătrânire¹. Vinetele sunt considerate a avea un potenţial antioxidant ridicat^2,3. Au fost realizate studii in vitro şi pe animale, utilizând un amestec de antioxidanţi obţinuţi din vinete, iar rezultatele au indicat o scădere a colesterolului „rău” (LDL)^4,5 şi o diminuare a nivelului lipidelor sanguine⁶.

• Acizi fenolici. Acizii fenolici reprezintă principala clasă de antioxidanţi din vinete, cel mai abundent fiind acidul clorogenic^7,8.
  Acest compus a demonstrat o activitate antioxidantă puternică in vitro⁹. Studiile au arătat însă şi faptul că acidul clorogenic din alimente este absorbit în proporţie mică de către organismul uman¹⁰.
• Antociani. Vinetele, în special coaja acestora, sunt bogate în antioxidanţi din grupa antocianilor. Unul dintre principalii pigmenţi conţinuţi de vinete este nasunina¹¹, care a demonstrat in vitro o capacitate de protecţie împotriva stresului oxidativ (efect antioxidant)¹². Alte studii au demonstrat că nasunina scade, in vitro, proliferarea anormală a vaselor sanguine implicate în dezvoltarea tumorilor şi afecţiunilor cardiovasculare.¹³

Alte proprietăţi

Vinetele au caracter antioxidant?	Puternic : Vinetele au un indice TAC (Total Antioxidant Capacity – capacitate antioxidantă totală) de 1 748 umol/porţie de 69 g.
Vinetele sunt acidifiante?	Nu, ele sunt alcalinizante: Indicele PRAL (Potential Renal Acid Load) pentru 100 g de vinete este de -3.4.

Cei mai importanţi nutrienţi din vinete

Mangan. Vinetele, atât cele crude, cât şi cele preparate termic, reprezintă o sursă de mangan. Acest mineral acţionează ca şi cofactor pentru mai multe enzime ce facilitează zeci de procese metabolice. Participă, de asemenea, la lupta împotriva radicalilor liberi.

Cupru. Vinetele sunt o sursă de cupru. Pe lângă faptul că este constituent al mai multor enzime, cuprul este necesar şi pentru sinteza hemoglobinei şi a colagenului. Mai multe enzime ce conţin cupru în structura lor au un rol important în apărarea organismului împotriva radicalilor liberi.

Vitamina B1. Vinetele preparate termic sunt o sursă de vitamina B1. Denumită şi tiamină, vitamina B1 face parte din coenzimele necesare producerii de energie pornind, în principal, de la glucidele conţinute de alimentele pe care le consumăm. Tiamina participă, de asemenea, şi la transmiterea influxului nervos.

Vitamina B6. Vinetele preparate termic reprezintă o sursă de vitamina B6. Denumită şi piridoxină, vitamina B6 face parte dintre coenzimele implicate în metabolismul proteinelor şi al acizilor graşi, precum şi în sinteza neurotransmiţătorilor (mesageri ai influxului nervos). Această vitamină are rol şi în sinteza globulelor roşii. Este, de asemenea, necesară pentru transformarea glicogenului în glucoză şi contribuie la buna funcţionare a sistemului imun. Această vitamină joacă un rol şi în sinteza anumitor compuşi ce intră în structura neuronului, dar şi la modularea receptorilor hormonali.

BIBLIOGRAFIE:

1. Willcox JK, Ash SL, Catignani GL. Antioxidants and prevention of chronic disease. Crit Rev Food Sci Nutr 2004;44(4):275-95.
2. Bor JY, Chen HY, Yen GC. Evaluation of antioxidant activity and inhibitory effect on nitric oxide production of some common vegetables. J Agric Food Chem 2006 March 8;54(5):1680-6.
3. Cao G, Sofic E, Prior RL. Antioxidant capacity of tea and common vegetables. J Agric Food Chem 1996;44:3426-31.
4. Sudheesh S, Sandhya C, et al. Antioxidant activity of flavonoids from Solanum melongena. Phytother Res 1999 August;13(5):393-6.
5. Huang HY, Chang CK, et al. Antioxidant activities of various fruits and vegetables produced in Taiwan. Int J Food Sci Nutr 2004 August;55(5):423-9.
6. Sudheesh S, Presannakumar G, et al. Hypolipidemic effect of flavonoids from Solanum melongena. Plant Foods Hum Nutr 1997;51(4):321-30.
7. Whitaker BD, Stommel JR. Distribution of hydroxycinnamic acid conjugates in fruit of commercial eggplant (Solanum melongena L.) cultivars. J Agric Food Chem 2003 May 21;51(11):3448-54.
8. Stommel JR, Whitaker BD. Phenolic acid content and composition of eggplant fruit in a germoplasm core subset. Journal of the American Society for Horticultural Science 2003;128(5):704-10.
9. Sawa T, Nakao M, et al. Alkylperoxyl radical-scavenging activity of various flavonoids and other phenolic compounds: implications for the anti-tumor-promoter effect of vegetables. J Agric Food Chem 1999 February;47(2):397-402.
10. Scalbert A, Morand C, et al. Absorption and metabolism of polyphenols in the gut and impact on health. Biomed Pharmacother 2002 August;56(6):276-82.
11. Ichiyanagi T, Kashiwada Y, et al. Nasunin from eggplant consists of cis-trans isomers of delphinidin 3-[4-(p-coumaroyl)-L-rhamnosyl (1–>6)glucopyranoside]-5-glucopyranoside. J Agric Food Chem 2005 November 30;53(24):9472-7.
12. Noda Y, Kneyuki T, et al. Antioxidant activity of nasunin, an anthocyanin in eggplant peels. Toxicology 2000 August 7;148(2-3):119-23.
13. Matsubara K, Kaneyuki T, et al. Antiangiogenic activity of nasunin, an antioxidant anthocyanin, in eggplant peels. J Agric Food Chem 2005 August 10;53(16):6272-5.