Piersicul (Prunus persica L.) face parte din familia trandafirilor (Rosaceae), fiind originar din China, unde simbolizează viaţa lungă.
Mai multe studii prospective şi epidemiologice au demonstrat că un consum crescut de fructe şi legume scade riscul apariţiei afecţiunilor cardiovasculare, a unor tipuri de cancer şi altor afecţiuni cronice1,2. Prezenţa antioxidanţilor în fructe şi legume joacă un rol important în exercitarea acestui efect protector.
- Afecţiunile cardiovasculare
Piersicile conţin antioxidanţi care au capacitatea de a împiedica oxidarea „colesterolului rău” (LDL) 4. Prin această acţiune, este diminuată formarea plăcilor de aterom în interiorul arterelor, fiind scăzut riscul apariţiei afecţiunilor cardiovasculare. Un studiu clinic a demonstrat că prin consumul de suc de piersici se reduc, pe termen scurt (până la două ore de la consumul sucului), daunele cauzate de stresul oxidativ. 5
Ce conţin piersicile?
Compuşi fenolici
Principalii compuşi fenolici din piersici sunt acizii hidroxicinamici şi flavan-3-olii. De asemenea, piersicile conţin şi antociani şi flavonoizi, în special în pieliţă.
Compuşii fenolici sunt substanţe antioxidante conţinute în alimentele de origine vegetală, care contribuie la prevenirea anumitor afecţiuni3. În piersici şi în nectarine, aceşti compuşi sunt principalii antioxidanţi. Vitamina C şi carotenoizii contribuie şi ei la acţiunea antioxidantă, dar într-o proporţie mai mică.5,8
Carotenoizii
Principalii carotenoizi din piersici sunt beta-cripoxantina şi beta-carotenul. De asemenea, piersicile conţin şi luteină şi zeaxantină. Datorită proprietăţilor lor antioxidante, alimentele bogate în carotenoizi scad riscul apariţiei anumitor forme de cancer6. În plus, luteina şi zeaxantina au efecte benefice pentru sănătatea ochilor, fiind importante în afecţiuni precum degenerescenţa maculară şi cataractă. 9-12
Carotenoizii se găsesc în cantitate mai mare în pielea decât în pulpa piersicilor. De asemenea, carotenoizii sunt mai bine absorbiţi de organism alături de o cantitate mică de lipide.
Fibre alimentare
Piersicile sunt surse de fibre alimentare. O porţie de piersici proaspete, adică echivalentul unui fruct mediu, acoperă 5-9% din aportul zilnic recomandat de fibre alimentare pentru un adult. Acest aport este redus considerabil dacă nu este consumată şi pieliţa fructului.
Pe lângă combaterea constipaţiei şi scăderea riscului pentru cancerul de colon, o alimentaţie bogată în fibre, în special în fibre solubile, poate contribui la prevenirea afecţiunilor cardiovasculare şi la un control mai bun al diabetului de tip 2 şi al apetitului7.
Vitamine şi minerale
Piersicile sunt surse de vitamine B3 (niacină), C şi E, iar dintre minerale semnificative sunt cuprul, fierul şi fosforul.
Valori nutriţionale
Piersica proaspătă, un fruct mediu (6,4 cm diametru)/98 g
- Calorii – 38
- Proteine – 0.9 g
- Glucide – 9,4 g
- Lipide – 0,2 g
- Fibre – 1,9 g
Bibliografie
1. Bazzano LA, Serdula MK, Liu S. Dietary intake of fruits and vegetables and risk of cardiovascular disease. Curr Atheroscler Rep 2003 November;5(6):492-9.
2. Lampe JW. Health effects of vegetables and fruit: assessing mechanisms of action in human experimental studies. Am J Clin Nutr 1999 September;70(3 Suppl):475S-90S.
3. Willcox JK, Ash SL, Catignani GL. . Antioxidants and prevention of chronic disease. Crit Rev Food Sci Nutr 2004;44(4):275-95.
4. Chang S, Tan C, et al. Low-density lipoprotein antioxidant activity of phenolic compounds and polyphenol oxidase activity in selected clingstone peach cultivars. J Agric Food Chem 2000 February;48(2):147-51.
5. Gil MI, Tomas-Barberan FA, et al. Antioxidant capacities, phenolic compounds, carotenoids, and vitamin C contents of nectarine, peach, and plum cultivars from California. J Agric Food Chem 2002 August 14;50(17):4976-82.
6. Stahl W, Sies H. Bioactivity and protective effects of natural carotenoids. Biochim Biophys Acta 2005 May 30;1740(2):101-7.
7. Marlett JA, McBurney MI, Slavin JL. Position of the American Dietetic Association: health implications of dietary fiber. J Am Diet Assoc 2002;102(7):993-1000.
8. Cantin CM, Moreno MA, Gogorcena Y. Evaluation of the antioxidant capacity, phenolic compounds, and vitamin C content of different peach and nectarine [ Prunus persica (L.) Batsch] breeding progenies. J Agric Food Chem 2009;57:4586-92.
9. Moeller SM, Voland R, et al. Associations between age-related nuclear cataract and lutein and zeaxanthin in the diet and serum in the Carotenoids in the Age-Related Eye Disease Study, an Ancillary Study of the Women’s Health Initiative. Arch Ophthalmol 2008;126:354-64.
10. SanGiovanni JP, Chew EY, et al.The relationship of dietary carotenoid and vitamin A, E, and C intake with age-related macular degeneration in a case-control study: AREDS Report No. 22. Arch Ophthalmol 2007;125:1225-32.
11. Carpentier S, Knaus M, Suh M. Associations between lutein, zeaxanthin, and age-related macular degeneration: an overview. Crit Rev Food Sci Nutr 2009;49:313-26.
12. Rhone M, Basu A. Phytochemicals and age-related eye diseases. Nutr Rev 2008;66:465-72.
