Elaborată de Societatea de Nutriție din România, piramida alimentară reprezintă o exprimare grafică a standardelor nutriționale, a cantităților și a tipurilor de alimente ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menține starea de sănătate și pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor patologii legate de alimentație.
Vechile piramide prezentau grupele de alimente în procente din necesarul caloric zilnic și, din acest motiv, aveau o aplicabilitate practică destul de limitată. Astăzi, indicațiile sunt exprimate în porții de alimente, al căror consum zilnic va furniza nutrienții esențiali. Piramida actuală are drept obiectiv obținerea majorității energiei din carbohidrați, limitând în același timp aportul de grăsimi.
În linii generale, piramida alimentară cuprinde următoarele grupe:
1. Păine, cereale, orez și paste (6-11 porții pe zi);
2. Legume și vegetale (3-5 porții pe zi);
3. Fructe (2-4 porții pe zi);
4. Lapte și derivate (2-3 porții pe zi);
5. Carne, pește, ouă (2-3 porții pe zi).
Fiecare grupă de alimente este etalată vizual pentru a ușura sfatul nutrițional practic. De asemenea, este reprezentat numărul de porții ce trebuie consumate zilnic. Variația dintre minim și maxim în ceea ce privește numărul de porții depinde de nevoile energetice și preferințele alimentare personale. Fiecare persoană trebuie să consume numărul minim de porții pentru fiecare grupă de alimente. Astfel, există un aport adecvat de macro- și micronutrienți.
Piramida alimentară subliniază în același timp balanța, varietatea și moderația cu care este necesar ca unele alimente să fie consumate, punând accent pe consumul cerealelor, legumelor și fructelor. Sunt reprezentate grafic alimentele ce furnizează macro- și micronutrienții necesari pentru a menține starea de sănătate a populației.
Piramida recomandă cerealele, legumele și fructele ca fundament al alimentației și al sănătății, numindu-le „baza” pentru o nutriție adecvată și pentru sănătate, notabil fiind faptul că acestea pot reduce riscul de apariție a bolilor cronice.
Aceste alimente stau la baza dietelor sănătoase, având un conținut scăzut în grăsimi saturate, colesterol, zahăr și sodiu. Ele trebuie acompaniate de alimente bogate în proteine (lapte, brânză, carne și produse din carne cu un conținut scăzut în grăsimi), reprezentate grafic în al treilea nivel al piramidei, punându-se accent în ultima perioadă pe consumul cărnurilor albe în defavoarea celor roșii (care tind să urce în partea superioară a piramidei).
Vârful piramidei, având cel mai mic volum, este reprezentat de grăsimi și de produse zaharoase. Această porțiune nu are atașate recomandări în ceea ce privește numărul de porții, ci doar mențiunea de a fi consumate rar și în cantități mici.
Se recomandă reducerea consumului de grăsimi, în particular a celor saturate; de asemenea, este suficientă o cantitate moderată de sare și produse zaharoase, iar alcoolul, dacă este consumat, trebuie saă se rezume la cantități mici.
Există dovezi medicale conform cărora aportul scăzut de grăsimi saturate și colesterol a dus la reducerea colesterolului seric și a ratei mortalității de cauză coronariană în ultimii 30 de ani.
Astfel, piramida alimentară reprezintă un instrument practic și flexibil care a apărut în ajutorul populației, indicând alimentele corespunzătoare menținerii stării de sănătate. Implementarea în practică a principiilor ce stau la baza alcătuirii piramidei alimentare are capacitatea de a îmbunătăți calitatea vieții și de a reduce riscul unor boli cronice cum sunt boala coronariană, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat și unele forme de cancer.
Sursa: Ghidul Societății de Nutriție din România