Guta este o boală metabolică caracterizată prin prezența unei cantități în exces de acid uric în organism, iar acesta nu se elimină prin urină, așa cum este normal, ci se depune, sub forma unor compuși numiți urați, în articulații sau în alte părți ale corpului.
Guta apare fie din cauza unei producții crescute de acid uric în organism, fie a unei eliminări scăzute prin rinichi. Acidul uric este un produs rezultat din metabolismul proteinelor, excesul putându-se explica printr-un aport exagerat de carne și viscere (bogate în nucleoproteine). La producerea acestei stări poate contribui dereglarea unor verigi metabolice, care explică de ce în condiții alimentare similare numai unii dintre bolnavi pot prezenta acid uric în exces în sânge. Când valoarea acidului uric atinge o anumită concentraţie (peste limitele normale) în lichidele biologice, el formează precipitate insolubile care se depozitează în:
– lichidul sinovial, formând artrita gutoasă
– ţesutul celular subcutanat, formând tofi gutoşi
– rinichi, formând calculi renali.
În producerea acestor anomalii, pe lângă aportul exagerat de carne (nucleoproteine) au rol și alți factori, și anume:
– supraalimentația (în general)
– consumul de alcool
– sedentarismul.
Astfel, mulți dintre cei care au gută sunt obezi, mari consumatori de carne și băuturi alcoolice, sedentari.
Un rol important are și ereditatea, guta apărând cu frecvență mai mare în anumite familii.
Dieta în gută
Tratamentul dietetic are la bază restricția alimentelor bogate în purine. Astfel, dacă dieta tipică conţine 600-1000 mg purine/zi, în guta severă se reduce aportul la 100-150 mg/zi. De asemenea, se recomandă o dietă bogată în lichide, cu legume şi fructe pentru alcalinizarea urinii. Se recomandă ceaiurile depurative, diuretice sau chiar diureticele ușoare. În perioadele de criză, mâncarea va fi preparată prin fierbere, fără sare, fără grăsimi, iar cantitatea de lichide va fi mai mare.
Alte recomandări:
- evitarea consumului de alcool
- evitarea postului prelungit
- dieta bogată în glucide și săracă în lipide (excreția acidului uric este inhibată de lipide și stimulată de glucide).
Clasificarea alimentelor în funcție de conținutul în purine:
- Conținut mare (organe, pește, fructe de mare) – 80-1000 mg purine/100 g aliment;
- Conținut moderat (carne, cereale integrale, unele vegetale) – 9-80 mg purine/100 g aliment;
- Conținut mic (unele vegetale, fructe, nuci, pâine din cereale neintegrale, lapte, brânză, ouă, zahăr) – mai puțin de 9 mg purine/100 g aliment.
